Cea mai bună centrală electrică (2026): top 5 și cost lunar

O centrală electrică, pe care mulți o numesc „centrală pe curent”, te costă iarna exact cât curentul pe care îl consumă: la 1,66 lei/kWh, prețul median din comparatorul ANRE pentru București pe 29 octombrie 2026, fiecare kWh de căldură costă 1,66 lei. Într-o lună cu media de 0 °C, o casă de 100 m² bine izolată cere circa 2.470 kWh, adică aproape 4.100 de lei, iar un apartament de 55 m² circa 1.230 kWh, vreo 2.050 de lei. Din gaz, aceeași căldură costă de 5–6 ori mai puțin. Are sens acolo unde nu ai gaz, într-o locuință mică și bine izolată sau ca rezervă lângă o centrală pe lemne ori o pompă de căldură. Înainte de puterea în kW, verifică ce suportă branșamentul: o centrală de 9 kW pe monofazat trage aproape 40 A. Mai jos afli cât consumă pe oră și pe lună, câți kW îți trebuie, ce înseamnă monofazat sau trifazat și de ce nu există centrală electrică „cu consum mic”.

Cât consumă o centrală electrică pe lună iarna?

Atât cât pierde casa ta, înmulțit cu 1,66 lei pentru fiecare kWh: o centrală electrică nu are ardere și nici coș, așa că transformă practic tot curentul în căldură. Ferroli declară pentru Ferroli TOR 12 un randament de 99,5%, iar diferența până la 100% e neglijabilă la factură. Cât cere casa depinde de izolație și de vreme, nu de puterea centralei.

Ca să ai o cifră, am făcut același calcul ca în ghidul nostru despre pompa de căldură. Luăm o lună de 30 de zile cu media de 0 °C afară și 20 °C înăuntru, iar temperatura de calcul a zonei este −15 °C. O casă de 100 m² bine izolată, care pierde 6 kW în ziua cea mai rece, cere atunci circa 2.470 kWh de căldură. Cu centrala electrică plătești circa 4.100 de lei pe lună, adică vreo 137 de lei pe zi. Un apartament de 55 m² dintr-un bloc izolat, care pierde 3 kW, cere circa 1.230 kWh, adică în jur de 2.050 de lei pe lună. În decembrie sau februarie, cu medii mai blânde, iese mai puțin, iar în ianuarie mai mult.

Pe un an întreg, reperul oficial e Strategia națională de renovare a clădirilor (HG 1034/2020): o casă renovată consumă sub 120 kWh/m² pe an pentru încălzire. Pentru 100 m² înseamnă până la 12.000 kWh, adică până la circa 19.900 de lei pe an cu o centrală electrică. Prețul tău exact e cel din contract: în comparatorul ANRE, ofertele pentru București erau pe 29 octombrie 2026 între 1,19 și 2,14 lei/kWh. Nu mai există niciun plafon. Ultimul, prin OUG 6/2025, a ținut până la 30 iunie 2025: cine consuma peste 300 kWh pe lună plătea cel mult 1,3 lei/kWh. Cine a pus o centrală electrică în anii cu plafon plătește acum, pentru aceeași căldură, cu circa 28% mai mult la prețul median.

Cât consumă o centrală electrică de 6, 9, 12 sau 24 kW pe oră?

La putere maximă, exact cât scrie pe ea: o centrală de 6 kW consumă 6 kWh pe oră, adică circa 10 lei, una de 9 kW circa 15 lei, una de 12 kW circa 20 de lei, iar una de 24 kW circa 40 de lei pe oră la 1,66 lei/kWh. Puterea mai mare nu încălzește casa mai ieftin. Ea înseamnă doar că centrala poate da mai multă căldură în ziua cea mai rece. În restul timpului merge la o parte din putere sau face pauze, după cât îi cere termostatul.

Aici contează treptele de putere. Protherm Ray 6 KE urcă și coboară din 1 kW în 1 kW, iar Protherm Ray 24 KE din 2 kW în 2 kW, în 12 trepte. Rezistența lui Ferroli TOR 12 e făcută din trei părți egale, deci lucrează la 4, 8 sau 12 kW. Midea declară funcționare modulară, dar nu publică treptele. Treptele fine nu schimbă căldura plătită, dar fac temperatura mai constantă și cer mai puțin curent deodată, ceea ce contează când ai și alte aparate pornite.

Centrală electrică, pe gaz sau pompă de căldură: ce e mai ieftin?

Gazul, la prețurile de azi: un kWh de căldură te costă 0,28–0,32 lei dintr-o centrală pe gaz în condensare, 0,31–0,47 lei cu o pompă de căldură și 1,66 lei cu o centrală electrică. Cifrele pentru gaz vin din prețul de 0,26–0,30 lei/kWh și randamentul de 94% din ghidul nostru pentru centrala termică pe gaz. Cele pentru pompă vin din SCOP-ul de 3,50–5,33 al modelelor din ghidul de pompe.

Pentru casa de 100 m² din exemplul de mai sus, luna cu media de 0 °C arată așa: circa 4.100 de lei cu centrala electrică, 680–790 de lei cu gazul și circa 1.090 de lei cu o pompă pe încălzire în pardoseală sau 1.720 de lei cu o pompă pe calorifere. Valorile pentru pompă folosesc randamentul ei real la 0 °C, mai mic decât media pe sezon. Pe un an, pentru 20.000 kWh de căldură, ies circa 33.200 de lei cu curent, 5.500–6.400 de lei cu gaz și 6.200–9.500 de lei cu pompa.

Diferența se vede la cumpărare în sens invers. Cele cinci centrale electrice din ghid costau la data actualizării între circa 2.250 și 3.450 de lei, fără coș, fără racord de gaz și fără verificări de gaz. O pompă de căldură aer-apă bună costă de câteva ori mai mult. De aceea centrala electrică are sens când încălzirea e puțină, de exemplu într-un apartament mic, bine izolat, sau ca rezervă, nu ca sursă principală pentru o casă mare.

Când merită o centrală electrică?

Merită în trei situații: n-ai gaz la stradă, locuința e mică și bine izolată, sau vrei o rezervă care să pornească singură. Fără gaz, alternativele sunt lemnele, peleții sau o pompă de căldură, și fiecare cere spațiu, transport de combustibil sau o investiție mare. O centrală electrică se montează pe perete ca o centrală de apartament, se leagă la caloriferele existente și nu are nevoie de coș.

Ca rezervă, o vezi des lângă o centrală pe lemne: când pleci de acasă câteva zile, ține casa la 8–10 °C ca să nu înghețe instalația. Midea DSFB90BE pornește singură protecția la îngheț când apa coboară la 8 °C, după fișa importatorului, iar Ferroli și Protherm au funcții asemănătoare. Pentru o casă care se încălzește toată iarna cu curent, compară mai întâi oferta unei pompe de căldură: la 20.000 kWh pe an, diferența de factură trece de 23.000 de lei, mai mult decât costau, fără montaj, pompele aer-apă din ghidul nostru. Dacă încălzești doar 1–2 camere, uneori ajung caloriferele electrice de perete, fără instalație de apă, comparate în ghidul nostru despre caloriferul electric.

Câți kW îți trebuie pentru o casă de 100 mp?

Între 6 și 15 kW pentru o casă de 100 m² izolată sau construită în anii ’80–’90, și până la 20 kW pentru una veche, neizolată: centrala electrică trebuie să acopere pierderile casei în ziua cea mai rece, iar acestea se calculează în România după standardul SR 1907. Ca prim reper, producătorul Thermor dă 40–60 W/m² pentru o casă foarte bine izolată, 60–100 W/m² pentru izolație bună, 100–150 W/m² pentru casele din anii ’80–’90 și 150–200 W/m² pentru casele vechi, neizolate. Pentru 100 m² ies 4–6 kW, 6–10 kW, 10–15 kW și respectiv 15–20 kW.

Spre deosebire de pompa de căldură, centrala electrică dă aceeași putere și la −20 °C, deci nu trebuie să lași rezervă pentru frig. Exemplu: o casă de 100 m² cu izolație bună pierde 6–10 kW. Ferroli TOR 12 o acoperă, iar o centrală de 9 kW ajunge doar dacă ești spre capătul de jos al intervalului. Pentru 150 m² cu aceeași izolație ies 9–15 kW, deci Midea DSFB175BE, de 17,5 kW, are rezervă. Pentru 200 m² ies 12–20 kW cu izolație bună, pe care Protherm Ray 24 KE îi acoperă, și 30–40 kW la o casă veche, neizolată. La o casă risipitoare, cu peste 250 kWh/m² pe an după HG 1034/2020, curentul ar costa peste 80.000 de lei pe an, așa că acolo merită mai întâi izolația. Producătorii dau suprafețe mai mici: Midea scrie 60 m² pentru modelul de 9 kW și 120 m² pentru cel de 17,5 kW, ceea ce corespunde unei case slab izolate, de circa 150 W/m². Regula „1 kW la 10 mp” din magazine, adică 100 W/m², se potrivește caselor din anii ’80–’90. La o casă izolată, o centrală prea mare doar trage mai mult curent deodată, fără să încălzească mai bine.

Centrală electrică monofazată sau trifazată: ce suportă branșamentul?

Pe monofazat, realist, 6 kW, iar peste asta ai nevoie de trifazat sau de spor de putere: Regulamentul ANRE pentru soluțiile de racordare prevede branșamentul monofazat pentru puteri de până la 11 kVA, adică circa 48 A la 230 V pentru toată casa. Curentul se calculează simplu: puterea împărțită la 230 V. Protherm Ray 6 KE trage pe monofazat cel mult 28 A, după documentația Protherm, iar Midea DSFB90BE, de 9 kW, trage 39,1 A, după fișa importatorului. Cu ea pornită la maxim îți rămân circa 9 A, vreo 2 kW, pentru mașina de spălat, boilerul și restul casei, iar puterea aprobată a locuinței tale poate fi și mai mică.

Pe trifazat, puterea se împarte pe trei faze. Ferroli TOR 12 trage 17,4 A pe fază și cere o siguranță de 20 A și cablu de 2,5 mm². Midea DSFB175BE trage 25,4 A pe fază, iar Protherm Ray 24 KE 36,5 A pe fază, cu siguranță de 40 A. Ce poți folosi efectiv scrie în certificatul de racordare, la puterea aprobată, document al cărui conținut e stabilit de ANRE prin Ordinul 5/2014. Ferroli scrie în manualul TOR că legarea unei centrale electrice la rețea trebuie aprobată de distribuitorul local. Dacă puterea aprobată nu ajunge, ceri distribuitorului modificarea avizului tehnic de racordare.

Un detaliu care te poate încurca la cumpărare: fișa Protherm România scrie că Ray se leagă la trifazat, cu 9,5 A pe fază la modelul de 6 kW, iar Fornello îl vinde ca model de 220 V. Ambele variante merg: manualul de instalare Protherm permite la modelele de 6 și 9 kW legarea la monofazat, cu o punte livrată în cutie, când nu ai trifazat. Pe monofazat, Protherm cere pentru modelul de 6 kW o siguranță de 32 A și cablu de 6 mm².

Centrala electrică cu inducție sau cu ionizare consumă mai puțin?

Nu: orice centrală electrică fără pompă de căldură scoate cel mult 1 kWh de căldură din 1 kWh de curent, fie că încălzește apa cu rezistențe, prin inducție sau prin electrozi, cum lucrează cele „cu ionizare”. Diferențele de randament declarate, 98% la una, 99,5% la alta, sunt prea mici ca să le vezi pe factură. Dacă o reclamă promite consum mult mai mic la aceeași căldură în casă, promisiunea nu are cum să fie adevărată.

Singurul aparat electric care scoate mai multă căldură decât curentul consumat e pompa de căldură, pentru că ia căldura din aerul de afară. Ce poți face cu o centrală electrică e să nu încălzești degeaba: un termostat de cameră care o oprește când camera e caldă și o temperatură mai mică noaptea. Toate cele cinci din ghid acceptă termostat de cameră, iar Ferroli merge și cu termostate OpenTherm, care reglează temperatura apei, nu doar pornesc și opresc centrala. Modelele de termostat sunt comparate în ghidul despre termostatul de centrală.

De ce are o centrală electrică clasa D, dacă randamentul e 99%?

Pentru că eticheta UE nu măsoară curentul din priză, ci energia consumată pentru a-l produce. Regulamentul UE 813/2013 înmulțește fiecare kWh de curent cu un coeficient de 2,5, care reflectă randamentul mediu al centralelor care produc curentul. Rezultatul e că o centrală electrică perfectă iese la circa 40%. Ferroli TOR 12 declară în fișa ErP un randament util de 39,6% și un randament sezonier de 36%, deci clasa D. La fel sunt clasate și modelele Midea, după MatHaus.

Clasa D nu te costă nimic în plus și nu e un defect: e limita fizică a încălzirii cu curent. Regulamentul cere din 26 septembrie 2017 un randament sezonier de cel puțin 36% pentru orice centrală electrică nouă. Când compari două centrale electrice, clasa nu te ajută. Uită-te la puterea maximă, la curentul pe fază și la treptele de putere.

Face centrala electrică și apă caldă?

Doar cu un boiler separat, legat printr-o vană cu 3 căi: niciuna dintre cele cinci centrale din ghid nu încălzește apa pe loc, ca o centrală pe gaz. Ferroli scrie în pliantul TOR că prepară apa caldă în regim prioritar într-un boiler extern, iar Protherm reglează apa din boiler între 35 și 70 °C. La Midea, vana cu 3 căi apare în schemă ca accesoriu opțional. Cât timp centrala încălzește boilerul, caloriferele așteaptă.

Dacă ai deja un boiler electric care merge bine, lasă-l separat. Costul pe kWh e același, 1,66 lei, iar centrala nu mai trebuie să întrerupă încălzirea casei. Cum alegi capacitatea și cât consumă un boiler pe lună afli din ghidul nostru despre boilerul electric.

Cum am ales cele cinci centrale electrice

Am pornit de la ce caută oamenii: o centrală electrică pentru calorifere, pe care o pot lega la branșamentul pe care îl au, cu un cost pe lună pe care îl pot calcula. Am luat cifrele din manualele și fișele producătorilor și ale importatorului Midea, nu din titlurile magazinelor. Unde magazinul și fișa nu spuneau același lucru, am verificat în manualul de instalare, ca la alimentarea modelului Protherm Ray 6 KE. Nu am testat centralele noi înșine și n-am găsit păreri publice ale cumpărătorilor, cel puțin trei pentru același model, așa că nu le rezumăm.

Trei modele sunt de la Fornello, un magazin specializat în încălzire, și două de la MatHaus. Am lăsat deoparte modelele fără stoc, ca Protherm Ray 18 KE și Ecotermal MRT 30, și centrala Conter Heating CH-9 de la MatHaus, care e mai ieftină, dar are panou mecanic, fără protecție la îngheț, iar fișa nu spune dacă pompa e inclusă. Am exclus și Bosch Tronic Heat 3500 de 9 kW de la ITGalaxy: costa la data actualizării cu circa 1.900 de lei mai mult decât Midea DSFB90BE, la aceeași putere. Detaliile despre metoda noastră sunt pe pagina Cum facem recomandările. Pentru alte ghiduri despre căldura din casă, vezi secțiunea Încălzire.